Ceremonia ceaiului in Coreea

In zilele racoroase, ce poate fi mai bun decat o cana de ceai fierbinte care sa ne incalzeasca si sa ne ofere energie? Chiar daca asociem de cele mai multe ori ceaiul cu frigul de afara, acesta poate fi consumat si in zilele de vara pentru a ne racori, iar faptul ca frunzele de ceai au si o anumita concentratie de cofeina, il face perfect pentru tot anul. Desi noi suntem obisnuiti cu infuzii de plante, adevaratul ceai este cel facut din frunzele cultivate in Asia, in special in India, China, Japonia si Coreea, de unde a plecat si ceremonia ceaiului.

Coreea este una dintre tarile care au dezvolat ceremonia ceaiului inca din anii 661 si au pastrat aceasta traditie pana in zilele noastre. Prepararea ceaiului difera fata de alte tari, si asta se vede inca de la modul de culegere si uscare, iar mai apoi in preparare si servire.

Unicitatea ceaiului verde coreean este dat de modul de recoltare. Acesta este strans in 4 faze: (1) U-Jeon – prima recolta in jurul datei de 21 Aprilie, frunzele sunt mai mici si au cea mai delicata aroma; (2) Se-jak – a doua recolta se face dupa 14 zile de la prima, frunzele sunt mai mari; (3) Jung-jak – a treia recolta se face dupa 14 de la a doua; (4) Dae-jak – toate recoltele facute dupa a treia, aceste frunze cu o aroma puternica se folosesc in pliculetele cu ceai.

Prepararea ceaiului

prepararea ceaiului

Modul de preparare al ceaiului depinde foarte mult de regiunile din Coreea, dar exista o metoda care este familiara in toate regiunile. O ceasca buna de ceai depinde foarte mult de calitatea frunzelor si de apa cu care este pregatita, de temperatura apei si de timpul cat sunt lasate frunzele la infuzat.

Setul de ceai trebuie sa contina un ceainic, 3-5 cesti mai mici si inca un vas pentru racire. Desi apa trebuie sa fiarba, aceasta se foloseste doar dupa ce este adusa la o temperatura de 60 de grade Celsius, iar pentru acest proces se foloseste vasul pentru racire. In timp ce apa este pusa la racire, frunzele de ceai se pun in ceainic; de exemplu: pentru 3 cesti de ceai se foloseste 10 g de ceai cu un timp de infuzare de 2 minute si 30 de secunde. Apa racita se toarna in ceainic peste frunze si se lasa la infuzat. In momentul in care se toarna in primul pahar, aceasta actiune se face din trei miscari pentru ca ceaiul sa aiba acelasi gust (sa se amestece aromele de pe fundul ceainicului cu restul ceaiului). Pentru a umple celelalte pahare, se urmeaza aceeasi rutina, insa se tot adauga apa din vasul de racire in ceainic. Frunzele de ceai se pot folosi pentru trei cesti de ceai, dupa care se pot folosi pentru gatit si ingrijire personala (in apa de baie sau pentru clatirea parului).

Cum se consuma ceaiul?

Consumarea ceaiului este o arta in sine. Se folosesc foarte mult ambele maini si miscarile gratioase. O ceasca de ceai se bea din trei sorbiri, cam o treime de fiecare data. Cei care servesc ceaiul trebuie sa stea jos langa masuta ori pe picioare, ori cu picioarele incrucisate. Dupa ce ceaiul este turnat in ceasca, aceasta se ia cu mana dreapta, iar farfurioara cu mana stanga si, impreuna, sunt duse la gura. Inainte de servire, ceaiul trebuie observat din punctul de vedere al culorii, iar mai apoi trebuie mirosit printr-o inhalare adanca. Cele trei etape prin care se consuma o ceasca de ceai au rolul de a limpezii mintea si de a focusa energia. Astfel, dupa prima inghititura, ceasca este adusa la nivelul stomacului, moment in care persoana respira, isi limpeseste mintea de ganduri si isi focuseaza energia in zona din spatele buricului. Dupa a doua inghititura, ceasca trebuie adusa la nivelul bustului, actiune precedata de espiratie, limpezirea mintii de ganduri si focusarea energie in zona pieptului. Ultima inghititura joaca rolul de golirea cestii, care trebuie adus la nivelul inferior a pieptului, urmat de aceiasi pasi ca si la celelalte doua etape.

FĂRĂ COMENTARII

Lasă un comentariu