dansuri coreene

Saptamana trecuta v-am facut o introducere despre dansurile tarii asiatice. In aceasta saptamana, va voi prezenta cateva dansuri anume. Cum ati putut sa vedeti in articolul precedent, dansurile Coreei pot fi impartite in doua categorii, dansuri ale Curtii Regale si dansuri Populare. Astazi, dansurile prezentate vor fi dansuri care au fost practicate la Curtea Regala.

Dansuri de la Curtea Regala

Dansurile Curtii Regale erau insotite de muzica instrumentala si scopul lor era sa distreze familia regala si nobilii. De asemenea, muzica era insotita de o poveste care era narata la inceputul si la sfarsitul dansurilor. Ritmul, miscarile rafinate si gratioase ale acestor dansuri emana un farmec misterios care impreuna cu fluxul profund a ritmului muzicii ne da impresia ca prin dans se poate exprima o lume care este depasita de realitate. Deoarece dansurile au fost coregrafiate pentru a sarbatori evenimente majore ale natiunii, costumele au fost foarte stralucitoare si colorate. Culorile de pe costume si dansurile sunt bazate pe principiile yin şi yang si cele cinci directii, Nord, Sud, Est, Vest si Centrul Universului. Exista foarte multe tipuri de dansuri ale Curtii Regale, insa atmosfera si miscarile dansurilor sunt extrem de similare, mai degraba cu un aspect lent si simplu, iar emotiile si expresiile dansatorului trebuie tinute sub control.

Cu toate ca fiecare dans are tema sa proprie, temele cele mai cunoscute sunt urmatoarele: slava, celebrarea, ruga si binecuvantarea in functie de necesitatile regelui, acestea fiind urari de longevitate, fericire, putere divina si har. Bazat pe aceste teme, majoritatea dansurilor Curtii Regale reflecta spiritul celebrarii. Cele mai cunoscute tipuri de dans de la Curtea Regala sunt urmatoarele: „Cheoyongmu” (처용무 – Dansul lui Cheoyong sau cunoscut si ca Dansul exorcist), „Geommu” (검무 – Dansul sabii) si „Chunaengmu” (춘앵무 – Dansul privighetoarei). 

1. Cheoyongmu (Dansul Marii de Est – Dans exorcist)

„Cheoyongmu” face parte din ramura dansului Hyangak si provine din Gyeongju (경주). Este un dans exorcist care a luat nastere in secolul IX. „Cheoyongmu” sau cunoscut ca si “Dansul Dragonului Marii de Est” este unul dintre cele mai vechi dansuri samanice si indica influentele culturale ale muzicii si dansului din dinastia Tang (당), China. Acest dans este acompaniat de muzica lenta, „Sujecheon” (수제천 – Viata vesnica si Eterna ca si Cerurile) sau Yongsan hwoesang (영산회상) si este interpretat de cinci barbati care poarta masti de culoarea maro si costume in culorile albastru, alb, rosu, negru si galben, culori care simbolizeaza Estul, Vestul, Sudul, Nordul si Centrul Universului. Din cand in cand dansatorii isi schimba pozitiile ca sa faca rasuciri complete pentru a-si scutura manecile lungi ca sa dea impresia ca zboara.

„Cheoyongmu” este un ritual exorcist cu care este alungata variola, dar aduce si noroc, si prosperitate. Reflecta „Marele Absolut” si „Cele Cinci Elemente”, dar in acelasi timp dansul intruchipeaza cunostiintele traditionale ale naturii si universului, simbolizate de soare si luna, metal, lemn, apa, foc si pamant. Initial, „Cheoyongmu” a fost executat ca un ritual exorcist in noaptea Anului Nou dupa calendarul lunar, insa prima data a fost interpretat de un singur dansator, mai tarziu ca un duet, iar la inceputul dinastiei Yi a fost prezentat de un cvintet.

2. Geommu (Dansul sabii)

“Geommu” este un alt dans care face parte din ramura dansului Hyangak si este interpretat de un grup de femei, fiecare tinand o sabie in ambele maini. Dansul are origini militare, de aceea este folosita o sabie (칼 – kal) in timpul dansului. Acest dans este bazat pe o legenda care spune ca in secolul VII un tanar curajos al regatului Silla a invins inamicul cu o tactica interesanta. Tanarul a dansat in fata inamicului, distragandu-i atentia, l-a deviat si a salvat tara de invazia fortelor inamice.

In prima parte a dansului, dansatoarele nu au inca sabiile in maini. Dupa un scurt timp, ele ingenuncheaza pentru a ridica sabiile. Acestea au conectate la manerele lor niste fire metalice scurte, care produc un zanganit cand dansatoarele le agita. Sunetul metalului ofera dansului culoare si o gratie exotica. Initial, dansul a fost interpretat de barbati si era plin de animatie, insa acesta s-a transformat treptat intr-un dans feminin plin de gratie, iar in momentul de fata este considerat “A Douasprezecea Cea Mai Importanta Proprietate Culturala Intangibila a Coreei de Sud”.

Costumele purtate sunt similare cu costumele altor dansuri coreene traditionale, mantiile sunt lungi ca si la “hanbok”, imbracamintea traditionala reprezentativa a Coreei. Din costum mai fac parte si o palarie militara si o curea, care vine peste costum.

De obicei, acest dans este interpretat de aproximativ 6-8 femei, insa exista mai multe variatii ale dansului. De exemplu, femeile pot dansa cu percutionisti care bat o toba (buk – 북) sau pot dansa in doua grupe, o solista aflandu-se in centru.

Cele mai vechi dansuri ale sabiilor se pot gasi in picturile murale din mormintele Goguryeo. Dansul se numeste “Geommu” (검무), “Geomgimu” (검기무) sau “Hwang Changrang” (황창랑) pentru ca provine de la interpretul faimos al dansurilor sabiilor, “Hwang Changrang”. Acest dans comemoreaza curajul lui Gwangjang (광장), un razboinic al Sillei. Acesta a fost invitat de regele dinastiei Baekje la Curtea Regala ca sa-si arate abilitatile. Gwangjang a dansat pentru rege insa acesta a ras pe seama lui, astfel ca Gwangjang l-a omorat, dupa care oamenii regelui l-au executat. Poporul Sillei si-a aratat respectul fata de el imitandu-i dansul si purtand o masca care semana cu fata lui. Din momentul acela, dansul a capatat numele de “Gwangjangmu” (광장무).

In timpul domniei Regelui Sunjo, mastile au fost eliminate atunci cand fiul acestuia, printul Hyomyeong a ales “Geommu” ca un repertoriu la un banchet al curtii, iar din secolul XX lungimea sabiei a devenit mai scurta. Dansul a fost interpretat de “gisaeng” (기생 – artiste ale Curtii Regale), asa ca miscarile au fost gratioase. “Geommu” a fost popular nu numai printre cei din inalta societate, ci a fost indragit si de oamenii de rand. Se presupune ca acest dans dateaza din perioada Silla, inainte de 668 cand cele trei regate au fost unite, iar astfel “Geommu” este cel mai vechi dans care a supravietuit pana astazi.

3. Chunaengmu/Chunaengjeon (Dansul Privighetorii)

“Chunaengmu” (춘앵무) sau “Chunaengjeon” (춘앵전) este interpretat de o singura dansatoare si se traduce prin “Dansul Privighetorii” sau “Dansul Privighetorii de Primavara”. Dansatoarea poarta o rochie galbena cu dungi multicolore pe maneci, iar capul ei e impodobit cu o coroana de flori. Interpreta sta pe o rogojina (hwamunseok – 화문석) cu modele florale si canta in timp ce confera dansului eleganta si frumusete prin miscarile gratioase si delicate ale mainilor si ale picioarelor. “Dansul Privighetorii” are mai multe schimbari de ritm, iar bucuria este sugerata de dansatoare doar printr-un zambet discret.

Acest dans a fost creat de printul Hyomyeong, dorind sa o felicite pe regina Soon Jongsook cu ocazia celei de a 40-ea aniversari a acesteia. Versurile au fost compuse chiar de el insusi si s-a inspirat de la o privighetoare care canta intr-o zi frumoasa de primavara. Este singurul dans al Curtii Regale care este interpretat pe o rogojina cu modele florale si este un dans in care miscarile trebuie executate cu precizie si pasii trebuie sa fie bine definiti. Acestea sunt datorita faptului ca rogojina are mai putin de doi metri lungime.

Dansurile Curtii Regale sunt elegante nu numai datorita costumelor si coregrafiilor speciale, ci si datorita miscarilor, emotiilor si expresiilor in care dansatoarele pun multa pasiune si suflet. Daca vizitati un palat anume in Coreea, aveti ocazia sa fiti martori la un astfel de spectacol, caci coreenii prezinta spectacole ca sa le arate turistilor o bucatica din cultura lor. V-au placut videoclipurile? Daca ar veni un grup si ar tine un spectacol in tara noastra, ati participa? Vreti sa aflati mai multe? Atunci fiti alaturi de mine si saptamana viitoare, caci veti avea ocazia sa aflati mai multe si despre dansurile Populare ale Coreei. ^_^

dansuri coreene

Tara asiatica este reprezentata de o varietate de dansuri. Datorita tinutelor colorate, accesorilor specifice, miscarilor si emotiilor exprimate extrem de bine, fiecare dans si spectacol este unul gratios si plin de semnificatie. Dansurile erau extrem de importante in trecut si jucau un rol important in viata coreenilor. Acestea au supravietuit pana astazi si fiecare dans are legatura cu o anumita religie si indeplineste o varietate de roluri in ritualuri specifice.

Dansul coreean este bazat pe bucurie si pe expresii interioare, adica pe “meot” (멋) si pe “heung” (흥). Acesti termeni se referă la graţie şi farmec, la o calitate spirituala in ceea ce priveste dansul, dar se refera si la animare. Mai precis, “heung” reprezinta bucuria interioara metafizica. Pe langa acestea doua, mai exista si termenii “han” (한) si “simyeong” (심영), “han” intruchipeaza regretul si o tristete adanca, in timp ce “simyeong” reprezinta extazul. Aceste calitati joaca un rol important in dansurile coreene si nu se bazeaza pe miscari si expresii usoare, din contra, dansatorii isi pun toata pasiunea si priceperea in acestea. Se spune ca cei mai multi coreeni au calitatea “han” in interiorul lor, acesta fiind reflectat in expresiile lor restranse si sentimentele de depresie. Au aceasta calitate, deoarece de obicei coreenii sunt extrem de rezervati, ceea ce este in caracterul lor si din aceasta cauza isi exprima sentimentele si isi arata emotiile doar rar. Dar mai exista inca o explicatie, aceea ca oamenii de rand erau nemultumiti de viata pe care o duceau, se razvrateau si simteau repulsie fata de oamenii din inalta societate care duceau o viata linistita si privilegiata.

“Han” si “simyeong” au a legatura foarte stransa. Vorbim de “simyeong” atunci cand acesta invinge si cucereste “han”, adica invinge regretul si tristetea, rezultand in extaz supranatural. Deoarece oamenii de rand duceau o viata grea si extenuanta, incercau sa se elibereze de stres, de agonie si incercau sa se distreze putin prin intermediul dansurilor populare, adica se straduiau sa-si transforme propriul “han” in “simyeong”. Totusi, acesti termeni nu sunt folosite pentru a descrie dansul de la Curtea Regala si acest lucru este datorita influentei confucianiste asupra acestora.

Elementele de mai sus sunt cele pe care sunt bazate dansurile coreene, insa ceea ce mai da viata si importanta dansurilor sunt costumele speciale purtate. Imbracamintea dansatoarelor este voluminoasa, cu manecile foarte lungi, dar sunt si foarte colorate. Prin aceasta este sugerata veneratia lor pentru flori si pasari, dar reprezinta si cultura coreeana. Ele poarta incaltaminte cu varfuri ridicate ceea ce intruchipeaza cultura coreeana.

Fiecare dans are o costumatie reprezentativa, ceva absolut necesar pentu a exprima sentimentele in totalitatea lor. Dansatorul sau dansatoarea trebuie sa fie in stare sa transmita aceste emotii si sentimente publicului in asa fel, incat publicul sa inteleaga frumusetea si scopul dansului, dar mai ales tema si povestea pe care o spune.

Dansurile coreene pot fi impartite in doua categorii: dansuri de la Curtea Regala si dansuri Populare. Cum le spune si numele, dansurile de la Curtea Regala au fost praticate la palat, atunci cand regele a organizat banchete sau alte ceremonii, totodata, prin aceste dansuri, coreenii isi exprimau veneratia fata de rege si se rugau pentru longevitatea lui, dar si pentru viata pasnica si noroc. Dansurile au prosperat foarte mult sub domnia multor regi, insa cand regele Sejong s-a hotarat sa introduca muzica in curtea sa regala, a impartit acestea in doua categorii, “Hyangak jeongjae” (향악 정재) si “Dangak jeongjae” (당악정재). Din categoria “Hyangak jeongjae” faceau parte dansurile coreene native. Pe de alta parte, “Dangak jeongjae” este cunoscut si sub numele de “dans strain”, fiindca dansurile care faceau parte din aceasta categorie proveneau din China. Insa, inainte ca dansurile straine sa fie prezentate regelui, au fost modificate putin.

Dansurile populare in schimb au fost practicate de oamenii de rand. In timp ce cei de la curte luau parte la diferite activitati sau practicau dansurile specifice curtii regale, oamenii simpli se distrau dupa o zi grea cantand si dansand, bucurandu-se de compania celorlalti. Aceste dansuri sunt legate de viata oamenilor, caci prin dansuri si povestea acestora se reflecta viata lor de zi cu zi. De asemenea, oamenii de rand practicau diferite dansuri la diferite ritualuri, iar stilul diferea de la o regiune la alta. In timp ce dansurile de la curte erau artistice, elegante, aveau o coregrafie bine definita si erau prezentate de profesionisti, dansurile populare erau improvizate si create pe loc, oamenii inspirandu-se din evenimente petrecute intr-un moment anume.

Varietatea de dansuri au jucat si inca joaca un rol important in viata coreenilor, le reprezinta nu doar trecutul, ci si cultura. Chiar daca de ani buni in Coreea domina Kpop (Muzica coreeana – Korean Pop) si dansurile moderne, mai ales printre tineri, cele traditionale nu sunt uitate, ba mai mult, sunt organizate multe spectacole peste tot in tara asiatica. Chiar daca de obicei aceste spectacole sunt mai indragite de cei mai in varsta sau cei care au crescut la tara, fiind obisnuiti sau practicand astfel de dansuri, la aceste spectacole participa multi coreeni, indiferent de varsta, fiindca costumele, accesoriile si modul interesant in care sunt efectuate starnesc curiozitatea si atrag oamenii. Voi practicati vreun dans traditional? Daca sunteti curiosi ce tipuri de dansuri traditionale sunt populare si practicate si astazi in Coreea, va invit sa fiti alaturi de noi si saptamana viitoare. ^_^

coreea

In sfarsit a venit primavara! Natura a inceput sa se trezeasca si sa revina la viata, ceea ce inseamna ca in Coreea a inceput sezonul festivalurilor pimaverii. In Coreea, daca in februarie inca era frig si iarna isi arata inca coltii, in martie deja tara trece printr-o schimbare enorma. In luna martie, coreenii nu mai trebuie sa-si faca griji din cauza vantului aprig, a cerului innorat si a iernii, caci vremea se incalzeste brusc semnificativ, cerul devine dintr-o data senin, de parca nici nu era vreme urata cu cateva zile in urma, natura inverzeste si apar si florile sezonului. Asadar, daca vreti sa vedeti Coreea in toata splendoarea ei, atunci va recomand s-o vizitati in aceasta perioada. ^_^

Primavara este un anotimp indragit de multi, pentru ca se poate iesi in sfarsit in natura si ne putem incarca cu energie pozitiva, incercand astfel sa scapam de stresul acumulat peste iarna. Chiar daca la noi nu se sarbatoreste in mod special venirea primaverii, in Coreea se tin diferite festivaluri, fiecare avand farmecul lui. In tara asiatica se sarbatoreste in multe regiuni Festivalul Florilor de Cires (벚꽃축제 – “beotkkot chukje”), avandu-si originea in Japonia, unde floarea este denumita “Sakura”, iar festivalul “Hanami”. Datorita infloririi ciresilor, parcurile si strazile Coreei devin extrem de colorate, pline de viata, dar si acoperite de petale, dandu-le coreenilor impresia ca se plimba pe un pat de petale cu diferite nuante de roz, dar si albe.

Cu ocazia acestui festival, strazile sunt inchise, caci acestea sunt “inundate” de oameni, fiecare dorind sa participe la aceasta festivitate mult asteptata. Coreenii nu doar admira minunatele flori de cires, dar fac multe poze ca mai apoi sa aiba amintiri placute, participa la nenumarate activitati sau iau parte la un picnic cu familia, admirand florile de cires care plutesc peste tot datorita fiecarei adieri de vant. Pe scurt, este un eveniment de care coreenii se bucura impreuna cu familia sau tinerii indragostiti petrec timpul impreuna intr-o atmosfera calma si romantica, cu un aer impregnat cu parfumul proaspat si dulce al florilor de cires.

festival-primavara-seoul-coreea_30700720Sursă foto: © Hanhanpeggy

Festivalul florilor de cires se tin in regiuni ca si: Jinhae (진해 군항제 – Jinhae gunhangje), Jeju (제주왕벚꽃 축제 – Jeju wangbeotkkot chukje), Hwagae (화개장터 벚꽃축제 – Hwagae jangteobeotkkot chukje), Yeoeuido (여의도 봄꽃축제) si Cheongpung (청풍호반 벚꽃축제 – Cheongpunghoban beotkkotchukje), insa, mai sunt si alte festivaluri ale florilor ca si: Festivalul Florilor de Prun (매화 축제) si Festivalul Florilor de Corn (산수유 꽃 축제). Festivalul Florilor de Prun se tine in Gwangyang (광양 매화축제 – Gwangyang maehwa chukje), iar a florilor de corn in Gurye (구례 산수유 축제 – Gurye sansuyu chukje) si in Icheon (이천 백사 산수유 꽃 축제 – Icheon baeksa sansuyu chukje).

Festivalul Florilor de Cires in Jinhae

festival-coreea_64561077Sursă foto:  © Tawatchai Prakobkit

Festivalul Florilor de Prun in Gwangyang

1Sursă foto: Gwangyang

Festivalul Florilor de Corn din Gurye

651289Sursă foto: Visit Korea

Aceste festivitati au loc de obicei intre a doua jumatate a lunii martie si prima jumatate a lunii aprilie. La aceste festivitati aveti ocazia sa incercati diferite feluri de mancare, sa vedeti spectacole care constau in dansuri traditionale si ritualuri, sa participati la diferite jocuri si activitati interesante, dar puteti si sa degustati “makgeolli” (막걸리), vinul coreeniilor preparat din orez.

Daca va place natura, florile si evenimentele speciale, de asemenea doriti sa calatoriti in aceasta perioada, atunci merita sa adaugati Coreea pe lista dumneavoastra. Festivaluri de primavara sunt multe, asadar aveti de unde alege. Nu credeti ca ar fi bine daca am avea si noi mai multe spatii verzi unde sa iesim si sa ne petrecem timpul? Ar fi frumos sa avem ciresi ornamentali care sa ne impodobeasca orasul si sa ne improspateze aerul cu parfumul lor, nu-i asa?

Cum fiecare tara este reprezentata de o imbracaminte traditionala si in Coreea exista o imbracaminte speciala care reprezinta tara asiatica. Imbracamintea traditionala a Coreei se numeste Hanbok (한복) si este o tinuta care este foarte colorata, asa ca sare in ochi si este populara printre turisti, dar si in strainatate. In Coreea de Nord, insa, aceasta tinuta se numeste Joseonot (조선옷), datorita diferentelor de limbaj.

Nici astazi nu se stie exact de cand exista hanbok, insa se presupune ca dateaza din timpul celor 3 mari dinastii, Goguryeo, Baekche si Silla, fiindca in multe picturi murale din mormintele regilor se pot observa versiunile mai simple de hanbok ce se purtau in vremurile acelea. De-a lungul secolelor, hanbok s-a modernizat, in zilele noastre apar diferite versiuni tot mai sofisticate si la prezentarile de moda, iar actorii si actritele de Hollywood au inceput sa poarte aceasta tinuta pe covorul rosu, dar mai nou si la nunti ca sa impresioneze.

Exista mai multe tipuri de hanbok, pentru ca acestea reprezentau si statutul individului in trecut. Regele si regina purtau un hanbok elegant, specific titlului lor, iar aristocratii (yangbanii) purtau hanbok colorat, acesta reprezentand statutul si finetea acestora. Oamenii de rand insa purtau hanbok-uri simple si lejere, deoarece faceau parte din clasa inferioara si pentru ca trebuiau sa munceasca din greu in fiecare zi. Imbracamintea regelui, a reginei si a aristocratilor erau din matase naturala, fiind foarte elegante, iar a oamenilor de rand din materiale simple, dure, nu numai datorita faptului ca nu isi permiteau sa-si cumpere hanbok care era din matase, ci si faptul ca legea nu le permitea sa poarte hanbok-uri scumpe si extravagante din cauza statutului lor inferior. De asemenea, imbracamintea lor simpla ii deosebea de clasa superioara.

Tinuta consta din urmatoarele articole:

Femei: fusta (치마 – chima), partea superioara a tinutei formata dintr-o bluza scurta cu maneci lungi (저고리 – jeogori), vesta (배자 – baeja) sau vesta lunga purtata pe jeogori (당의 – dangeui), guler alb (동정 – dongjeong), panglica ornamentala care atarna vertical pesta fusta (옷고름 – otgoreum), sosete albe speciale (버선 – beoseon) si incaltaminte (꽃신 – kkotsin).

Barbati: pantaloni (바지 – baji), camasa larga cu maneci lungi (저고리 – jeogori), vesta (배자 – baeja), roba ( 두루마기 – durumagi), palarie speciala (갓 – gat) si incaltaminte (꽃신 – kkotsin).

Chiar si zilele noastre exista hanbok-uri speciale pentru diferite ocazii cum ar fi nuntile (결혼 – gyeorhon), prima zi de nastere a copilului (돌 – dol), sarbatori ca si Seollal (cu aceasta ocazie se poarta 명절 한복 – myeongjeol hanbok) sau Chuseok, dar si inmormantari (la acestea se poarta hanbok negru). Daca vizitati Coreea, chiar puteti avea posibilitatea sa incercati orice tip de hanbok doriti, fiindca sunt locatii unde se pot imprumuta de catre turisti hanbok-uri aproximativ pentru o ora, iar acestia pot sa se plimbe prin zona, purtand aceasta tinuta.

Mai jos puteti sa vedeti tipuri de hanbok:

Hanbok (한복) – purtat cu ocazia sarbatorilor sau altor diferite evenimente

hanbokSursă foto: © Tawatchai Prakobkit | Dreamstime.com

Honrye-bok (혼례복) – hanbok purtat de cuplu la ceremonia de nunta

한복009Sursă foto: Daum

Saekdong-dolbok (색동 돌복) – hanbok purtat de copii la prima lor zi de nastere, care simbolizeaza viata armonioasa

1235724175Sursă foto: Momsdiary

Sangbok (상복) – hanbok purtat la inmormantari de familia indoliata

img_mourning_modernSursă foto: Boram

Simbolul culorilor

In ceea ce priveste aceasta tinuta, accentul cade pe stilul confucianist care s-a pastrat pana astazi si pe culorile vii. Culorile sunt bazate pe cele cinci elemente care reprezinta teoria ying-yang. Cele cinci elemente sunt: focul, apa, metalul, pamantul si lemnul. Asadar cele mai frecvent purtate culori in trecut au fost culoarea rosie (foc), neagra (apa), alba (metal), galbena (pamant) si albastra (lemn). Totodata, coreenii purtau hanbok alb foarte des pentru ca simboliza puritatea, insa in zilele noastre se poarta mai rar aceasta culoare, caci domina culorile aprinse. De asemenea, culoarea neagra nu se mai poarta decat la inmormantari, insa palaria purtata de barbati este singurul articol care este neagru si se poate purta la diferte evenimente. Totusi, celelalte culori mentionate se poarta des, iar un hanbok este si mai frumos si incantator daca este brodat cu flori ca si lotus, bujori, diverse animale ca si tigrul, cocori, lilieci, dragoni etc., sau caractere chinezesti. Totodata, diferitele motive brodate pe hanbok simbolizau fiecare ceva anume, cum de exemplu lotusul simboliza nobilitatea si longevitatea, rodia, care are seminte multe, dorinta pentru copii, iar caracterele chinezesti brodate pe aceasta tinuta insemnau bucurie, viata lunga, bogatie, noroc etc. In prezent, cele mai populare motive sunt cele cu flori sau elemente din natura.

Hanbok poate fi purtat de oricine, indeferent ce forma a corpului avem, caci aceasta tinuta este lejera si astfel este foarte comfortabila. Coreenii considera ca hanbok este o comoara care se poarta pe corp, insa au recunoscut si multi straini ca tinuta asiaticilor este intr-adevar o comoara ce nu exista altundeva si multi isi doresc sa o incerce.

Cum poate multi dintre voi ati observant deja, in dramele (serialele) istorice personajele poarta hanbok, totodata in aceste drame statutul fiecarui personaj este portrertizat extrem de bine. In afara de soldati, care poarte armura, puteti vedea cum arata tinuta regelui si a reginei, a yangbanilor si a oamenilor simpli.

In concluzie, hanbok este o imbracaminte traditionala la care coreenii tin foarte mult si la care nu ar putea renunta niciodata, deoarece le reprezinta nu doar tara, cultura si trecutul, ci si puritatea si frumusetea unor culori si articole de imbracaminte care se imbina perfect, dar care fac referinta si la naturalete.

Ce parere aveti despre tinuta traditionala a Coreei? Ati dori sa aveti posibilitatea sa o incercati si sa intrati in rolul unui/unei personaj/personaje din dramele istorice? ^_^

Aceasta sarbatoare este una dintre cele mai importante din Coreea. Seollal (설날 – se scrie Seol Nal si se citeste Seol Lal) este “Anul Nou Lunar” in Coreea si dupa calendarul lunar, Seollal marcheaza luna noua a anului, deoarece calendarul este bazat pe miscarile lunii. “Seol” inseamna “inceput”, iar “nal” inseamna “zi”, asadar in traducere  inseamna “Prima zi”.

Anul Nou Lunar se sarbatoreste in fiecare an intre 21 ianuarie si 19 februarie, perioada in care apare prima luna noua. Anul acesta, luna noua a aparut pe 7 februarie, asadar coreenii au sarbatorit Seollal intre 7 si 10 februarie, adica ziua de dinainte a sarbatorii, ziua in care este Seollal si ziua de dupa Seollal, sarbatoarea durand de fiecare data trei zile. Se presupune ca poporul coreean a inceput sa sarbatoreasca Seollal ca sa-si manifeste respectul fata de stramosi, iar acestia alunga spiritele rele si ghinionul, si astfel coreenii vor avea noroc si bucurii pe tot parcursul anului.

Aceasta sarbatoare este una oficiala si cu aceasta ocazie fiecare coreean se indreapta spre orasul sau satul sau natal, fiindca Seollal este sarbatorita in familie, iar cel mai important este faptul ca membrii tineri ai familiei trebuie sa-si manifeste respectul fata de membrul sau membrii cei mai in varsta ai familiei. Dupa ce s-a adunat familia, se tin o serie de ceremonii, iar coreenii poarta “hanbok” (한복), tinuta traditionala coreeana.

haine coreene traditionale

Sursă foto: © Tulpahn | Dreamstime.com

Ritualuri/Ceremonii

Primul lucru care se face in dimineata de Seollal este agatarea cat mai sus in casa a unei site speciale, “bokjori” (복조리). In noaptea de Seollal vor aparea niste stafii, “yakwangkwi” (야광귀- stafii luminoase in noapte), iar aceste stafii sunt “mancatori” de papuci, ceea ce inseamna ca daca gasesc pantofi sau papuci care li se potrivesc, ii iau. Daca o stafie iti ia papucii, inseamna ca vei avea ghinion pe tot parcursul anului, iar astfel coreenii isi ascund bine pantofii in noaptea de Seollal. Se presupune ca asezarea sitei in casa va capta atentia stafiilor, iar acestea vor fi tentate sa numere cate gauri are sita si nu o sa se mai preocupe de pantofi. De asemenea, daca coreenii aud cantecul cotofenei dimineata, inseamna ca vor avea noroc in anul nou, insa daca aud o cioara, vor fi ghinionisti.

O alta ceremonie se numeste “charye” (차례), adica “ceremonia oferirii ceaiului”. Fiul cel mai in varsta este cel care tine aceasta ceremonie si de asemenea se inchina in fata celui mai in varsta membru a familiei. Ceea ce urmeaza este arderea tamaii si inca o plecaciune din partea fiului cel mai in varsta. Rolul fumului si al plecaciunii este de a invita spiritele stramosilor sa participle la ceremonie. Totodata, li se ofera spiritelor stramosilor mancare si bautura, dupa care membrii familiei asteapta ca spiritele sa termine ca apoi sa consume si ei preparatele specifice acestei sarbatori alaturi de cei dragi. Pe de alta parte, se mai tine un ritual traditional numita “sebae” (세배). Dupa ce se consuma bunatatile, petrec timp cu familia si tin ritualul “sebae”. Ritualul consta in plecaciuni adanci ceremonioase pe care copiii le fac celor mai in varsta si le ureaza acestora viata lunga, multa sanatate si un An Nou fericit, “Sae hae bok mani badîseyo” (새해 복 많이 받으세요). Apoi copiii primesc un mic cadou care consta in bani de buzunar. Acest cadou se numeste “sebaedon” (세뱃돈), adica “bani de Anul  Nou”.

Cele enumerate fac parte din prima etapa a ceremoniei, etapa care are loc acasa. Cea de a doua etapa consta in vizitarea mormintelor stramosilor, unde membrii familiei se inchina si ofera bautura spiritelor. Datorita acestor ceremonii, spiritele vor fi fericite, asadar vor binecuvanta familia si aceasta se va bucura de un an nou plin de bucurii, sanatate, noroc si fericire.

Mancare

De Seollal se gatesc si se consuma multe bunatati ca si “ddeokguk” (떡국 – supa de rice cake), ”“ddeok manduguk” (떡만두국 – supa cu galuste umplute), “japchae” (잡채 – taietei de cartofi dulci cu legume si carne), diverse fructe (de obicei mere, pere, curmale), diverse “jeon” (전- placinte/clatite pregatite cu legume), “bulgogi galbi” (불고기 갈비 – carne de vita marinata preparata la gratar), dulciuri ca si “hangwa” (한과 – fursec coreean traditional), “yaksik” (약식 – preparat dulce din orez lipicios) si bauturi ca “sikhye” (식혜 – bautura dulce preparata din orez) si “sujeongkwa” (bautura dulce cu gust de scortisoara). Bineinteles, preparatele care ajung pe masa, difera de la o regiune la alta.

Insa, preparatul care nu lipseste niciodata de pe masa cu ocazia acestei sarbatori este “ddeokguk”. Preparatul este special, fiecare coreean trebuie sa consume “ddeokguk” de Seollal pentru ca reprezinta Anul Nou, pietatea filiala, dar si demnitatea. De asemenea, dupa ce coreeanul consuma “ddeokguk”, se considera ca devine cu un an mai in varsta.

Activitati

Deoarece scopul acestei sarbatori este ca familia sa petreaca timp impreuna, pe langa o masa copioasa in familie, membrii familiei vor lua parte si la diferite activitati. Una dintre acestea se numeste “yutnori” (윷놀이). Acesta este un joc de societate, insa in loc de zaruri se folosesc patru bete. Mai multe despre acest joc puteti viziona in videoul de mai jos:

Un alt joc popular este “jegichagi” (제기차기). Pentru acest joc este nevoie de un “jegi”, iar acesta seamana cu un fluturas de badminton si este foarte colorat. “Jegi” este lovit cu piciorul si scopul jocului este ca acesta sa ramana in aer cat mai mult. Cine tine “jegi” in aer cel mai mult, este castigatorul. Mai multe despre “jegi” aici:

Totodata, copiii inalta zmee (연날리기) pe care sunt scrise mesaje, sperand ca astfel pot transmite mesaje zeilor. Pe de alta parte, adultii joaca “Go stop” (고스톱), un joc de carti.  Mai multe despre acest joc puteti afla in videoul de mai jos:

In concluzie, Seollal este o sarbatoare care necesita multa pregatire, insa avantajul este ca familia se aduna si coreenii care de altfel sunt oameni extrem de ocupati, nu numai ca petrec timp pretios impreuna, dar participa si la ceremonii si activitati specifice, dar si interesante.

Voua cum vi se pare aceasta sarbatoare? Daca ati avea ocazia, ati dori sa luati parte la o astfel de sarbatoare? Impartasiti-va opiniile cu noi.  ^_^

cuplu coreea

In Coreea, exista foarte multe sarbatori, iar aceasta populatie considera ca fiecare eveniment trebuie sarbatorit intr-un mod corespunzator. Atunci cand vorbim de cupluri si sarbatoarea specifica acestora, gandul ne duce automat la Valentine’s Day. Dragostea este importanta pentru cupluri si in Coreea, insa ceea ce este interesant este faptul ca in aceasta tara exista o zi speciala pentru indragostiti in fiecare zi de 14 a lunii.

Sarbatorile speciale sunt urmatoarele: Ziua Jurnalului, Valentine’s Day, Ziua Alba, Ziua Neagra, Ziua Galbena/Ziua Trandafirului, Ziua Sarutului, Ziua Argintie, Ziua Verde, Ziua Fotografiei/Ziua Muzicii, Ziua Vinului, Ziua Filmului si nu in ultimul rand Ziua Imbratisarii.

14 Ianuarie – Ziua Jurnalului

In aceasta zi, se daruiesc jurnale partenerilor sau chiar si prietenilor in care urmeaza sa fie trecute principalele evenimente din acel an: aniversari, zi de nasteri sau alte evenimente care merita sa fie retinute.

14 Februarie – Valentine’s Day

Sarbatoarea renumita a fost preluata din occident cu o mica modificare. In Coreea, femeia este cea care daruieste partenerului ciocolata sau alte dulciuri. Acest lucru nu inseamna ca barbatii raman datori. Ei se vor revansa in luna urmatoare cu ocazia sarbatorii Zilei Albe.

14 Martie – Ziua Alba

Este ziua in care barbatii daruiesc cadouri sau dulciuri femeilor ca si recompensa pentru Valentine’s Day. In aceasta zi, cea mai populara dintre dulciuri este ciocolata alba, dar sunt daruite de asemenea si flori albe.

14 Aprilie – Ziua Neagra

Aceasta zi este singura care este dedicata celor care inca nu si-au gasit perechea. Ei isi ineaca amarul consumand Jjajangmyeon (taietei cu sos de fasole neagra), preparatul care simbolizeaza aceasta zi prin culoarea sosului. Totodata, se imbraca in negru si se plang altora de singuratatea lor.

14 Mai – Ziua Galbena/Ziua Trandafirului

Luna mai este luna in care natura prinde viata si infloresc si trandafirii. Astfel, pe 14 mai, indragostitii se imbraca in galben si isi daruiesc un buchet de trandafiri. Daca la noi sau in alte tari femeile sunt cele care primesc flori, in Coreea acestea pot fi daruite si barbatilor cu orice ocazie.

14 Iunie – Ziua Sarutului

Denumirea acestei zile explica totul. Indragostitii dovedesc ca tin unul la celalalt si ca relatia lor este una stransa printr-un sarut sau chiar mai multe. Nostim este faptul ca in aceasta zi rujurile si apele de gura sunt la promotie.

14 Iulie – Ziua Argintie

Ca sa-si consolideze relatia, indragostitii fac schimb de inele si discuta despre viitorul lor. Daruind unul altuia un inel, promit ca vor fi impreuna pentru totdeauna si isi fac planuri de viitor, adica discuta despre nunta, intemeierea unei familii etc.

14 August – Ziua Verde

O zi in care se bea soju, bautura coreeana preparata din orez. Dupa ce indragostitii consuma soju, se duc sa se plimbe prin padure, deoarece ambele simbolizeaza culoarea verde, sticla de soju fiind verde, iar padurea de asemenea.

14 Septembrie – Ziua Fotografiei/Ziua Muzicii

Ziua in care fiecare cuplu poate sa se distreze de minune. Fac multe poze ca in viitor sa aiba amintiri care sa le provoace nostalgie si canta cat ii tine vocea, ceea ce inseamna ca noraebang (salile de karaoke) vor fi rezervate peste tot, ceea ce pentru multi inseamna profit.

14 Octombrie – Ziua Vinului

Este o zi in care indragostitii consuma vin la o cina romantica. Pe de alta parte, cei care nu si-au gasit inca jumatatea, consuma vin doar pentru a uita de lume si amaraciunea lor. Nu este de mirare ca in ziua de dupa se vor trezi cu o durere de cap neplacuta si cu regrete.

14 Noiembire – Ziua Filmului

O zi perfecta de a petrece timp cu persoana iubita si de mers la cinema sau de a viziona filme acasa in compania celuilalt. De asemenea, indragostitii pot sa-si daruiasca DVD-uri.

14 Decembrie – Ziua Imbratisarii

Este ultima luna a anului, asadar de ce sa nu incheiem anul intr-un mod dragastos. Cuplurile se imbratiseaza si isi petrec cat mai mult timp impreuna. Cei care sunt fara pereche sunt invidiosi pe cei care au un partener si spera ca si ei vor gasi fericirea cat mai curand. Daca nu au pe nimeni in jur pe care sa-i imbratiseze calduros, atunci propun sa se imbratiseze pe sine sau sa-si imbratiseze cainele sau pisica. Cine stie, poate astfel isi mai tamaduiesc sufletul… 🙂